luni, 14 decembrie 2009
Mi-e dor
De senzatii , de sentimente , de trairi , de tristeti , de oameni pierduti in negura timpului , de oameni pe care as fi vrut sa-i cunosc , de copilarie , de inocenta,de locuri , de mirosul de magiun de prune , de bunica mea , de oamenii simpli de la tara,de lucrurile mici care-mi pareau uriase , de mirosul de frunze de dud , de rontaitul viermilor de matase , de mirosul florilor de musetel , de arsita dobrogei, de tulpinile uscate pline de melci , de zapada sticloasa inalta cat casa , de mirosul frunzelor proaspete de tutun , de culoarea matasii de porumb, de crizanteme, de pomi infloriti ,de toporasi, de merele acrisoare , de caisele pufoase si parfumate mancate direct din pom, de custile iepurasilor in care ma inghesuiam si eu, de mersul desculta prin praf si noroi, de invatatoare , de zgomotul trenurilor , de mirosul traverselor de lemn dintre sine , de copiii care-n amintirea mea au ramas neschimbati.
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)


2 comentarii:
dupa ce am citit aveam in cap asta: mi-e dor de mine :)
in fine ... de cum eram.
"de copiii care-n amintirea mea au ramas neschimbati" asta mi-a pus un nod in gat pur si simplu.
dar :) ....
ma bucur ca ai "revenit"
Da , cam asta e ideea..
Mi-e dor nu de lucruri sau oameni ci de ceea ce ma faceau ele/ei sa simt... deci de o parte pierduta din mine.
Ma bucur ca mai am inca cititori desi nu le prea mai ofer mare lucru...
Sper sa reusesc sa gasesc inspiratie , sau lucruri despre care sa vorbesc si care sa nu mi se para mie banale :)
Trimiteţi un comentariu